Am vorbit ȋn Ființa și manualul de instrucțiuni la modul generic despre cum ne creăm programe și convingeri legate de noi și lumea din jurul nostru.
Haideți să vorbim acum mai ȋn detaliu despre o astfel de „instrucțiune” – program comportamental și anume mȃncatul compulsiv.
Ȋn articolul postat pe aceasta temă Mănȃnc compulsiv deci NU mă iubesc Lavinia ne-a explicat ce ȋnseamnă acest comportament și cȃt de dăunător este.
Analizat din prisma a ceea ce am explicat ȋn articolul cu formarea tiparelor, unde am folosit ca metaforă manualul de instrucțiuni (poate și pentru că am ca background un mind set de programator 🙂 ), mȃncatul compulsiv este un comportament de apărare, un mod de a rezolva o situație, la momentul adoptării fiind cel mai puțin dureros. Doar că fiind răul cel mai mic, raportat la percepția pe care o aveam atunci, este totuși un rau care ȋn timp ȋși face simțită prezența.
Ca orice altă activitate compulsivă pe care o facem, mancatul, se formează ca mod de a rezolva un tip de situații pe care nu știm să le gestionăm altfel. Situații care nu au nimic ȋn comun cu nevoia de hrană a corpului – senzația de foame. Este vorba de o nevoie pe plan emoțional, de regula lipsa de iubire de sine, dar se poate dezvolta și pe alte aspecte emoționale, nevoie care este percepută ca un gol ȋn stomac.
La nivelul plexului solar fiind poziționat centrul energetic care se ocupa de aspectele emoționale, cand acest centru are o activare puternică datorată unui stimul, ceea ce se cheamă șoc emoțional, ȋn funcție de intensitatea stimulului variază și intensitatea senzației de gol ȋn stomac.
Și pentru că la momentul perceperii pentru prima dată a acestui gol, nu știam alceva am ajuns să credem că ne este foame acționȃnd conform credinței. Doar că intensitatea golului crește, nevoia de a ȋngurgita mȃncare crește și ea iar timpul ȋntre mese ȋncepe să scadă. Rezultatul …
De fapt și oamenii care mănȃncă mult dar nu depun și cei care mănȃncă puțin, pentru că sunt la dietă, dar care revin cel puțin la greutatea inițială după dietă și cei care nu se pot controla din a mȃnca avȃnd greutatea corporală pe măsură au un astfel de program mental care răspunde unei nevoie emoționale prin mȃncare, doar că diferă emoția și modul cum se raportează la hrană – mȃncare.
Haideți să analizăm acum procesul de hrănire din punct de vedere energetico – emoțional. Mă refer acum la ceea ce gȃndim și simțim legat de mancare, a mȃnca și alimentele pe care le introducem ȋn corp.
Fac o mică paranteză aici pentru a povesti o experiență personală care m-a făcut să caut această legătură dintre emoții, convingeri și alimentele din farfurie. Este vorba de o persoană decedată, care a trecut de 5 ori prin vindecarea unei forme de cancer folosind medicația naturistă și alimentația adecvată dar care nu a schimbat nimic pe plan emoțional – energetic motiv pentru care a6a recidivare a cancerului a fost letală. A fost „subiectul nostru de test” pentru masurarea gradului de invățare a unei lecții karmice (cancerul) și conștientizarea diferenței dintre plată karmică și lecție karmică. Trebuie să recunosc că nu era prea mare …
Există, după cum spuneam o legătură ȋntre ceea ce credem despre mȃncare și efectul ei ȋn corpul fizic. Legătură care explică de ce sunt oameni (considerați mari maeștri) care pot bea otravă fără să fie afectați. Faptul că noi nu putem ȋncă face acest lucru este pentru că nu suntem suficien de conștienți de această legătură și nu am ȋnvățat să o folosim corect ȋn avantajul nostru. Ea funcționează și la nivel subconștient, dovadă fiind tocmai efectele care le au asupra corpului fizic mȃncatul compulsiv.
Hrănirea conștientă, așa cum folosesc eu expresia aceasta reprezintă conștientizarea acestei legături, chiar dacă la nivel teoretic pentru ȋnceput și adoptarea unei stări emoționalo – energetice adecvate procesului de hrănire precum și conștientizarea convingerilor personale pe care le avem asupra fiecărui tip de alimentație ȋn parte și folosirea acelor tipuri de alimente pe care le considerăm benefice.
Ca o mică observație, chiar dacă nu putem tot timpul să alegem ceea ce mȃncăm, avem cu toții puterea de a alege să fim recunoscători pentru ceea ce mȃncăm și sa fim bucuroși că acele alimente au și efecte benefice asupra corpului nostru știind că avem un corp foarte deștept capabil să proceseze ceea ce ȋi dăm atȃt timp cȃt doza este ȋn limitele acceptate. Nu ȋncurajez pe nimeni acum să mănȃnce doar junk food sau să consume substanțe toxice corpului (otrăvuri) pe premiza unei convingeri mentale preluate din lectură pentru că rezultatele vor fi pe măsura acțiuni …
Ȋn loc de concluzie o glumiță scurtă
Ȋ: Este stilul de alimentație vegan periculos???
R: Da, cȃnd este consumat compulsiv 🙂
Privind InOglinda, amintește-ți vezi ceea ce alegi să vezi, dar ea reflectă ȋntregul!