
Mǎ gȃndeam cǎ nu am mai comentat de mult pe o tema siropoasǎ și cǎ nu am mai demitificat nici un concept de ceva vreme … Așa cǎ haidem sǎ purcedem ȋn a vorbi despre sufletul pereche.
Ceea ce mi s-a spus acum ceva timp despre sufletul pereche este cǎ ar fi acea persoanǎ compatibilǎ cu mine, acea mega treabǎ minunatǎ cu care toate ar fi doar zahǎr și miere … Doar cǎ de la teorie la practicǎ treaba se mai schimbǎ puțin. Sau puțin mai mult.
Haideți sǎ plecǎm de la definiție – acea persoanǎ compatibilǎ cu tine.
Bun, pȃnǎ aici toate bune și frumoase dar toate persoanele din viața ta sunt compatibile cu tine. Altfel nu ar fi prin jurul tǎu. Ceea ce nu se menționeazǎ de cele mai multe ori este dacǎ acel suflet pereche al tǎu este pe karma sau pe darma. Adicǎ interacțiunea dintre voi doi cade sub incidența legilor karmei sau dharmei ca sǎ spun așa.
Dacǎ sufletul tǎu pereche vine pe karma, este ȋntradevǎr sufletul tǎu pereche, acea persoanǎ compatibilǎ cu tine și care te ajutǎ sǎ evoluezi, dar te ajutǎ sǎ evoluezi dȃndu-ti șuturi ȋn șezutǎ. De, te ȋmpinge de la spate …
Dacǎ sufletul tǎu pereche vine pe dharma, aici se schimbǎ lucrurile. Este compatibil cu tine și te ajutǎ dar ȋn locul șuturilor ȋn șezutǎ primești susținere, ȋncurajare, suport. E alǎturi de tine și ȋți ȋntinde mȃna cȃnd ai cǎzut …
Toate sufletele din jurul nostru ne sunt suflete pereche. Numai cǎ unele sunt pe karma și altele pe dharma. Dar fiecare dintre ele este compatibil cu noi pe un anumit model comportamental.
Un alt aspect important, mai ales pentru cei care se pricep la divinație și/sau mǎsurǎtori radiestezice, nivelul de conștiințǎ de la care vine sfatul este diferit de nivelul de conștiințǎ pe care ȋl avem noi cǎnd ȋl punem ȋn practicǎ. Și de cele mai multe ori comoditatea personalitǎții noastre nu este luatǎ ȋn considerare cȃnd dau sfatul, ei (cei care dau sfatul) privind lucrurile de la nivelul experienței dobȃndite din acea acțiune și nu cȃt de comodǎ va ea pentru personalitatea noastrǎ.
Acum cǎ tot ajunserǎm la treaba asta, teoria ca teoria, dar cum facem cu practica? Cum facem sǎ ajungem și noi la interacțiunile dharmice, cǎ parcǎ de șuturi ȋn sezutǎ ne-am cam tot sǎturat. Cel puțin mie mi-au ajuns!
Ideea de bazǎ este evolutia. Cum spunea cineva, sincura constantǎ ȋn creație este evoluția. Prin evoluție ȋnțeleg ambele forme, atȃt cea cu rație negativa cȃt și cea cu rație pozitiva. Și aceastǎ evoluție o faci fie de bunǎ voie fie de nevoie.
Revenind acum la sufletul pereche. Treaba asta pe dharma e ca un bumerang. Adicǎ ce nevoi subtile ai și ce percepții despre tine ai acelea le va reflecta “sufletul pereche”. Ca atare dacǎ cauți acceptare de la celǎlalt dar tu fațǎ de tine nu ai acceptare, cam nu vei primi prea multǎ de la celǎlalt, și lista continuǎ. Sau dacǎ se ȋntȃmplǎ sǎ fii ȋntr-o relație ȋn care celǎlalt oferǎ ȋncredere și suport dar tu nu oferi, se va termina destul de repede …
Cu cȃt lucri mai sincer cu tine și ȋnveți sǎ te accepți și sǎ știi cum sǎ ȋți gestionezi mai pașnic granițele personale cu atȃt relațiile tale vor fi mai pașnice, inclusiv cea cu “sufletul pereche”.
Privind InOglinda, amintește-ți vezi ceea ce alegi să vezi, dar ea reflectă ȋntregul!