File din manual – ȋndrǎgosteala

Te-ai ȋntrebat vreodatǎ de ce te-ai ȋndrǎgostit de acea persoanǎ și nu de alta? De ce fix de aceea? Ce are ea așa special fațǎ de restul? De ce acele trǎsǎturi sunt așa de importante pentru tine?

Dacǎ rǎspunsul la oricare din aceste ȋntrebǎri este “nu știu, pur și simplu, magie” haideți sǎ discutǎm despre aceastǎ “magie”.

Ȋntȃi de toate magia are reguli foarte clare și nu e nimic misterios, miraculor, inexplicabil. Doar cǎ nivelul de ȋnțelegere necesare pentu aceste explicații nu este unul intelectualo-teoretic.

Apoi, acest lucru aparent spontan nu este atȃt de spontan și inexplicabil pe cȃt pare. Natura personalitǎții noastre este bazatǎ pe aspecte. Fragmente cu propriile interese și nevoi care compun ȋntregul. Aceste aspecte s-au dezvoltat ȋn jurul anumitor rǎni cu rolul de a ne proteja pe noi de retrǎirea acestor experiențe. De aceea fiecare dintre aceste aspecte are propriile nevoi, mai exact nevoile care nu au fost satisfǎcute și care au determinat percepția durerii.

Unele aspecte ale personalitǎții noastre sunt mai gǎlǎgioase, altele sunt ceva mai liniștite. Ȋndrǎgosteala se ȋntȃmplǎ ȋntre un aspect al personalitǎții noastre și un aspect al personalitǎții partenerului. Cȃte odatǎ “cel mai bun dintre ele” sau acel aspect pe care noi ȋl considerǎm cǎ meritǎ expus, prezentat.

Doar cǎ, acel aspect al personaltǎții noastre, indiferent cȃt de șlefuit ar fi, tot are la bazǎ unele goluri, nevoi. De aici și expresia clasicǎ a completǎrii, a cǎutǎrii jumǎtǎții. Adicǎ acele trǎsǎturi ale partenerului care ne asigrǎ pe noi de buna funcționare (sǎ spun așa) a personalitǎții noastre dominante din acea perioadǎ.

O frazǎ descriptivǎ care sǎ reprezinte și sintetizeze ȋntreaga teorie de pȃnǎ acum poate fi formultǎ astfel: “ne ȋndrǎgostim de celǎlalt cȃnd nu ne mai iubim pe noi ȋnșine”.

Cȃnd am vorbit despre Ființǎ și manualul de instrucțiuni am menționat despre personalitate, acest ȋntreg set de instrucțiuni pe care ȋl dezvoltǎm pentru a ne integra, adapta la mediul ȋnconjurǎtor. Oricare dintre aceste instrucțiuni se referǎ la “cum sǎ obții ceva nume”.

Cȃnd vine vorba de nevoile corpului fizic, evident cǎ nu ni le putem satisface pe toate singuri. Discuția este ȋn jurul nevoilor emoționale sau mentale. Aici suntem educați sǎ credem cǎ alcineva poate aduce ȋn viața noastrǎ acel ceva pe care considerǎm cǎ nu ȋl avem. Acea jumǎtate care mǎ poate face fericit/ǎ, ȋmplinit/ǎ, ȋmpǎcat/ǎ etc. Și de aici ȋncepe lupta aspectelor asupra a ceea ce ȋnseamnǎ fericire, ȋmplinire, pace, liniște etc. Și va cȃștiga (sǎ spunem așa) acel aspect, acea parte din noi care este cea mai activǎ ȋn acea perioadǎ de timp.

Și ȋndrǎgosteala se ȋntȃmplǎ. Apare minunata jumǎtate. Hai sǎ recunoaștem, e minunatǎ la ȋnceput. Apoi, ceva se ȋntȃmplǎ. Se ȋntȃmplǎ cǎ acel aspect dominant acum este ȋmpǎcat, linișțit. Ȋn siguranțǎ. Și apar la suprafața conștiinței noastre alte aspecte, cu alte nevoi, cu alte definiții pentru ceea ce ȋnseamnǎ fericire, liniște, ȋmplinire, bucurie, armonie.

Ȋntrebarea este, ce facem dacǎ aceste noi nevoi ale noastre nu sunt satisfǎcute de partenerul cu care suntem ȋn relație? Sau aparent nu sunt satisfǎcubile prin relație?

Spun aparent pentru cǎ ȋn realitate sunt satisfǎcubile atȃt timp cȃt ne dorim cu adevǎrat sǎ facem acest lucru 🙂

Cea mai ușoarǎ atitudine este sǎ ne uitǎm la partener și sǎ spunem cǎ s-a schimbat, cǎ nu mai este cel/cea de care ne-am ȋndrǎgostit. Doar cǎ și noi am fǎcut același lucru …

Dincolo de cine s-a schimbat și cine nu s-a schimbat, aspect care conteazǎ foarte puțin, ce facem cu ce ne intereseazǎ pe noi? Existǎ posibilitatea ȋn care, eu ȋmi asum aceastǎ nevoie ca fiind a mea și ca atare vǎd cum fac sǎ rezolv problema, de cele mai multe ori scopul scuzȃnd mijloacele sau existǎ posibilitatea ca noi, ca cuplu, sǎ avem aceastǎ problemǎ și sǎ gǎsim o soluție. Diferențele le-am analizat ȋn articolul EU SAU NOI. Pe scurt, ȋn prima variantǎ ȋncepe sǎ se formeze ruptura, ȋn varianta a2a relația de cuplu devine mai stabilǎ.

Dacǎ vǎ gȃndiți cǎ totuși trebuie sǎ fie cineva de vinǎ, sǎ se fi schimbat cineva (și dacǎ se poate celǎlalt) de s-a ajuns la neȋnțelegere, de vreme ce mergea așa de bine la ȋnceput, sincer sǎ fiu, ce este mai important: sǎ gǎsiți un țap ispǎșitor sau o soluție. Poate pe acest aspect al relației s-a schimbat el/ea, poate pe un alt aspect al relației te-ai schimbat tu …

Vrei sǎ cauți un motiv de despǎrțire sau o soluție win – win care sǎ permitǎ relației sǎ continue la fel de frumos? Doar cǎ aceastǎ soluție win – win nu poate fi gǎsitǎ/aplicatǎ decȃt de “noi ca ȋntreg”.

Privind InOglinda, amintește-ți vezi ceea ce alegi să vezi, dar ea reflectă ȋntregul!

Opinii

opinii